Sari la conținut

Dr.Who

Admin CS
  • Număr conținut

    595
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    7
  • Points

    6,665 [ Donate ]

Dr.Who a câștigat ziua ultima dată pe Mai 11

Dr.Who a avut cel mai apreciat conținut!

Reputație Comunitate

572

Despre Dr.Who

Informatii personale

  • Oras:
    Brasov
  • Varsta:
    22
  • Sex:
    M
  • Nick Steam:
    -

Vizitatori Recenți Profil

713 citiri profil
  1. Filmul SF "Jurassic World: Un regat în ruină/ Jurassic World: Fallen Kingdom" s-a situat pe primul loc în box office-ul românesc, cu încasări de 1.301.491,34 de lei în weekendul premierei. În regia lui J.A. Bayona şi cu Bryce Dallas Howard, Chris Pratt şi Jeff Goldblum în rolurile principale, noul film din franciza "Jurassic World" are acţiunea situată la trei ani de când parcul tematic şi staţiunea de lux Jurassic World au fost distruse de dinozaurii care au scăpat din captivitate. Insula Nubar este acum abandonată de oameni, iar dinozaurii care au supravieţuit sunt acum pe cont propriu în junglă. Când vulcanul adormit de pe insulă dă semne de reactivare, Owen şi Claire lansează o campanie pentru a salva dinozaurii care au mai rămas, potrivit cinemagia.ro. Filmul cu supereroi "Deadpool 2" a coborât pe al doilea loc în box office-ul românesc de weekend, cu încasări de 242.954,10 lei. Lungmetrajul din seria Marvel Comics, regizat de David Leitch, îl prezintă pe supereroul cu "gură bogată" Wade/ Deadpool (Ryan Reynolds) în timp ce vrea să formeze o echipă pentru a proteja un tânăr mutant de personajul negativ Cable (Josh Brolin), scrie Mediafax. Pe poziţia a treia în box office-ul românesc de weekend se află "Taxi 5", care a avut încasări de 232.511,26 de lei. Regizată de Franck Gastambide, partea a cincea a celebrei francize îl prezintă pe Sylvain Marot, un superpoliţist din Paris şi un şofer de excepţie, transferat împotriva voinţei sale în departamentul de poliţie din Marsilia, unde este imediat solicitat de fostul inspector-şef Gibert, acum primar al oraşului. El trebuie să pună capăt jafurilor comise de "banda de italieni" care teroriza bijutierii din oraş, potrivit cinemagia.ro. Poziţia a patra este ocupată de "Operaţiunea Ham-Ham/ Show Dogs", de Raja Gosnell, cu încasări de 169.260 de lei. Într-o lume în care oamenii şi câinii inteligenţi coexistă, un câine poliţist rottweiler, Max, trebuie să lucreze sub acoperire deghizat ca un animal de expoziţie, într-un show de prestigiu, împreună cu partenerul său uman Frank, pentru a preveni un dezastru. Topul 5 al filmelor cu cele mai mari încasări, în weekend, în cinematografele româneşti este completat de "Solo: O poveste Star Wars/ Solo: A Star Wars Story", cel mai recent lungmetraj din franciza "Star Wars", regizat de Ron Howard, cu încasări de 127.643 de lei. Acesta este al doilea film spin off inspirat de franciza originală "Star Wars" - după "Rogue One: O poveste Star Wars/ Rogue One: A Star Wars Story" (2016), care a avut încasări de 1 miliard de dolari - şi prezintă anii de tinereţe ai lui Han Solo, interpretat de Alden Ehrenreich. Din distribuţie mai fac parte Donald Glover, Woody Harrelson şi Emilia Clarke.
  2. Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Liverpool a arătat o corelaţie între mişcarea plăcilor tectonice de pe suprafaţa Terrei, mişcările mantalei de deasupra miezului planetei şi rata de inversare a polilor magnetici. Într-o lucrare publicată recent în Tectonophysics, oamenii de ştiinţă englezi au precizat că este nevoie de 120 - 130 de milioane de ani ca plăcile tectonice ale fundului oceanic să se scufunde în urma procesului de subducţie la o adâncime suficient de mare în manta unde pot răci miezul, ceea ce face la rândul său ca fierul lichid din miezul extern al Terrei să curgă mai accelerat, producând mai multe inversări ai polilor magnetici, potrivit Science Daily. Studiul este primul de acest fel care demonstrează corelaţia folosind date cu privire la ratele globale de subducţie de la varii surse, inclusiv modelul de reconstituire al plăcilor la nivel global elaborat de cercetătorii de la Universitatea din Sydney. Acestea au fost compilate cu date despre schimbările în timp ale câmpului magnetic şi schimbarea polilor a căror ocurenţă este înregistrată în rocile vulcanice şi sedimentare. „După ce le-am putut compara, am găsit că două evenimente de subducţie şi rata de schimbare a polilor magnetici par să fie corelate după o perioadă de 120-130 de milioane de ani în care plăcile oceanice să treacă de la suprafaţă la o adâncime suficient de mare în manta, unde pot răci miezul”, a precizat Andy Biggin, unul dintre cercetătorii care au efectuat studiul. „Nu suntem siguri dacă această corelaţie implică şi o relaţie de cauzalitate, dar pare să se potrivească cu modul în care crusta, mantaua şi miezul ar trebui să interacţioneze”.
  3. Pentru a testa teoria relativităţii a lui Einstein, este posibilă utilizarea unor noi cartări astronomice a sute de mii de viduri cosmice şi clustere de galaxii, analizând micile deviaţii în gravitaţie la distanţe vaste - o explicaţie posibilă pentru energia întunecată care accelerează expansiunea Universului. Acest lucru este arătat într-un nou studiu al Universităţii Uppsala publicat în Physical Review D. Vidurile cosmice sunt spaţii de milioane de ani lumină care conţin mai puţine galaxii distribuite la distanţe mai mari între ele decât media. Între aceste viduri sunt clusterele sau roiurile de galaxii, cele mai mari structuri ale Universului. Gravitaţia controlează cât de repede vidurile şi roiurile cresc, dar şi densitatea, scrie Phys. Din câte se cunoaşte până acum, gravitaţia lucrează conform teoriei relativităţii generale elaborată de Albert Einstein, dar aceasta nu a fost testată la precizie pe distanţe foarte mari şi în zone cu densitate mică. Echipa internaţională de savanţi, condusă de suedezii de la Universitatea Uppsala, a calculat modul în care micile deviaţii de la teoria relativităţii pe distanţe mari poate afecta numărul, dimensiunea şi densitatea vidurilor cosmice şi a clusterelor de galaxii. Rezultatele arată că prin numărarea vidurilor şi roiurilor utilizând sateliţi şi telescoape de ultimă generaţie, putem detecta mici deviaţii în teoria lui Einstein. Acest lucru ar îmbunătăţi semnificativ cunoştinţele noastre cu privire la modul în care gravitaţia acţionează pe distanţe extrem de mari în Univers şi poate chiar explica energia întunecată”, a precizat Martin Sahlén, unul dintre cercetători. Astfel, noul studiu oferă noi oportunităţi pentru a studia energia întunecată şi gravitaţia folosind hărţi la scară mare.
  4. Călătoria în timp este un concept considerat de multe persoane ca parte din filmele SF. Conceptul există, însă nu sub forma unei porţi alimentate cu plutoniu prin care te plimbi în viitor şi trecut. Călătoria în timp este posibilă, iar cercetătorii au realizat deja o maşină care face acest lucru. Conform teoriei relativităţii speciale a lui Albert Einstein, timpul este relativ în funcţie de viteza cu care te deplasezi. Acestea sunt bazele conceptelor din lumea reală privind călătoria în timp, informează Tech Times. ,,Cu cât te mişti mai repede prin spaţiu, cu atât timpul va trece mai lent,'' afirmă astrofizicianul Paul Sutter, din cadrul Universităţii din Ohio. El a adăugat că, deşi în filme este nevoie de concepte complicate pentru a călători prin timp, de fapt ai nevoie doar de o rachetă. Astronauţii ce se află pe Staţia Spaţială Internaţională, de pildă, se mişcă mult mai repede decât persoanele de pe Pământ. Ceea ce înseamnă că astronauţii îmbătrânesc puţin mai lent în spaţiu decât pe Pământ. Unul dintre călătorii în timp este cosmonautul Gennady Padalka ce a ajuns pe Pământ în septembrie 2015. În toată cariera sa, Gennady Padalka a petrecut 879 de zile în spaţiu. ,,Atunci când Padalka a venit pe Pământ a descoperit că planeta se afla cu 1/44 dintr-o secundă în viitor'', a declarat fizicianul J. Richard Gott, din cadrul Universităţii Princeton. De asemenea, o maşină a timpului reală a fost deja construită. Nu arată precum cele din filme, dar este populară printre pasionaţii de ştiinţă, numele său fiind Large Hadron Collider. Acceleratorul de particule de la Geneva propagă protononi cu o viteză apropiată de cea a luminii, viteză ce face ca timpul relativ al protonilor să fie de 6.900 de ori mai lent în comparaţie cu cel resimţit de oameni. Practic, protonii sunt trimişi în viitor.
  5. Oamenii pot realiza o gamă largă de operaţii mentale şi îşi pot ajusta comportamentul în funcţie de stimuli externi şi de credinţe interioare. Neurosavanţii de la MIT au identificat recent strategia folosită de creier pentru a selecta şi realiza diferite operaţii mentale. Descoperirea a fost realizată cu ajutorul unei analize matematice care ajută la înţelegerea mecanismelor care guvernează evoluţia activităţii neurale în populaţiile mari de neuroni, scrie Medical Xpress. „Creierul poate combina informaţii interne şi externe pentru a realiza rapid noi computaţii”, a precizat Mehrdad Jazayeri, unul dintre autorii principali ai studiului. „Ce este remarcabil constă în faptul că modul în care ne comportăm se schimbă mai rapid decât poate creierul să se acomodeze”. Studiul a fost publicat recent în revista de specialitate Neuron. Savanţii au adunat datele de la înregistrarea activităţii neurale în cortexul frontal (regiunea „flexibilităţii cognitive” sau abilitatea de a se adapta rapid la noile informaţii) a animalelor instruite să realizeze diferite sarcini care includ adaptarea rapidă la noi stimuli.
  6. Cercetătorii de la Oregon State University au studiat un pigment organic extrem de durabil folosit de oameni în artă de sute de ani; acesta prezintă o posibilitate promiţătoare şi ca material semiconductor. Descoperirile sugerează că pigmentul poate deveni o alternativă sustenabilă şi ieftină la siliciul din dispozitivele electronice şi optoelectronice, unde performanţa ridicată a acestuia din urmă nu este necesară, scrie Phys. Optoelectronica este o tehnologie care lucrează cu lumina şi electronica, precum celulele şi panourile solare. Pigmentul studiat este xilidina „care este frumos, dar poate fi util? Cât de mult putem obţine?”, a întrebat Oksana Ostroverkhova de la Oregon State University, cercetătoare în cadrul acestui studiu. „Funcţionează ca un material electronic, dar nu are performanţe extraordinare, totuşi există optimism în acest sens”. Xilidina este secretată de două ciuperci care cresc pe lemn, din genul Chlorociboria, cu o culoare albastru-verzuie. „Dacă aflăm secretul colorantului care îl face atât de durabil şi stabil, putem rezolva o problemă existentă în electronica organică”, a adăugat Ostroverkhova. „Există multă variaţie în ceea ce priveşte performanţa. Te poţi juca cu ea în laborator, dar nu poţi realiza un dispozitiv relevant din punct de vedere tehnologic pentru a fi produs la scară largă. Dar am găsit o metodă care îl poate face mai uşor de produs”. „Cercetătorii au combinat xilidina cu un polimer transparent, non-conductiv (PMMA - polymethyl methacrylate sau mai simplu sticlă acrilică). Au descoperit că noul material are o structură îmbunătăţită fără să aibă vreun efect negativ asupra proprietăţilor electrice ale xilidinei. Mai mult decât atât, materialul are o mai bună fotosensibilitate, ceea ce poate ajuta pe viitor la fabricarea unor panouri solare mai ieftine.
  7. În cadrul unui videoclip pare că Luna stă să cadă pe Pământ. Imaginile nu sunt parte a unei farse sau al unui videoclip foarte bine editat. ,,Aceste imagini nu reprezintă un pericol'', a declarat NASA în introducerea videoclipului. Conform Tech Times în cadrul unui videoclip publicat pe site-ul NASA, o scenă pare desprinsă din filmele SF. Însă nu este vorba despre o farsă sau despre editarea filmării realizate de fotograful Daniel Lopez. În cadrul videoclipului poate fi observată luna pe cer ce are dimensiuni uriaşe şi pare că se prăbuşeşte pe Pământ, în timp ce mai multe persoane se află pe marginea unei creste. Luna pare să se scufunde în spatele stâncilor. Imaginile cu Luna au fost înregistrate de Lopez în insulele Canare din apropierea vulcanului Teide din Tenerife. Conform NASA, clipul nu a fost editat deloc, nici măcar viteza nu a fost crescută. Videoclipul este un exemplu clasic al unei iluzii produse de Pământ, în care mai mulţi factori au fost combinaţi pentru a fi creată scena. În primul rând, Luna pare atât de mare deoarece Lopez a utilizat lentile telescopice. De asemenea, vulcanul pe care se aflau persoanele se afla la 16 kilometri de fotograf. Viteza Lunii „în cădere” este redată de rotaţia Pământului.
  8. Persoanele care nu consumă deloc băuturi alcoolice sunt mai predispuse să se îmbolnăvească decât cei ce consumă alcool în cantităţi moderate, sugerează rezultatele unui nou studiu. Cercetătorii au analizat relaţia dintre consumul de alcool şi lipsa de la locul de muncă în ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Finlanda şi au descoperit că rata de îmbolnăvire este mult mai mare în cazul persoanelor ce nu consumă deloc sau consumă cantităţi mari de alcool. Conform Independent, studiul realizat de specialiştii finlandezi a descoperit că majoritatea efectelor semnificative ale alcoolului asupra organismului sunt resimţite la nivelul sănătăţii mintale. Persoanele ce evită alcoolul complet au cu 50% mai multe şanse să lipsească de la muncă din cauza afecţiunilor mintale. Specialiştii au descoperit că „riscul scăzut” de absenteism era prezent la persoanele ce consumau aproximativ 14 unităţi de alcool săptămânal. Studiul mai dezvăluie faptul că persoanele ce lipsesc mai mult de la locul de muncă din cauza anumitor boli s-ar putea să nu consume alcool din cauza afecţiunilor sau a medicaţiei pe care şi-o administrează. De asemenea, consumul crescut de alcool a fost asociat cu o rată crescută a absenţei de la locul de muncă. Cercetătorii susţin că cercetarea i-ar putea ajuta pe angajatori şi pe membrii familiilor persoanelor ce consumă alcool în cantităţi mari. „Unele boli sau tratamentele asociate previn consumul de alcool, fapt ce poate explica riscul crescut în cazul persoanelor ce sunt abstinenţi”, a declarat autorul studiului Jennin Ervasi. Datele utilizate în cadrul studiului despre efectele alcoolului fac parte dintr-o bază în care au fost chestionaţi 47.520 de persoane din trei ţări între anii 1985-2004.
  9. Dacă credeai că prin tăierea capului unui şarpe veninos nu mai rişti să fii muşcat, te înşeli. Un bărbat din Texas a primit o doză aproape fatală de venin după ce a fost muşcat de capul unui şarpe cu clopoţei, chiar dacă acesta nu mai era ataşat de corpul reptilei. Bărbatul lucra în grădină când a observat un şarpe veninos căruia i-a tăiat capul cu lopata. Conform Business Insider, texanul a fost dus de urgenţă la spital deoarece a fost nevoie de o injecţie cu antivenin pentru a combate toxinele. Jennifer Sutcliffe a declarat că soţul este în prezent slăbit, dar stabil, funcţiile rinichilor fiind limitate. Specialistul Leslie Boyer din cadrul Universităţii din Arizona a declarat că tăierea capului unui şarpe nu înseamnă că acesta este inofensiv. „Este una dintre greşelile clasice. Oamenii nu realizează că animalele au o altă constituţie. Capul tăiat al şarpelui cu clopoţei a continuat să funcţioneze, inclusiv grandele sale cu venin”. Se cunoaşte faptul că şerpii, în general, îşi păstrează reflexele câtva timp după moarte, explică Steven Beaupré, profesor de biologie în cadrul University of Arkansas. De altfel, multe specii de animale ectoterme – sau „cu sânge rece”, cum sunt numite popular -, printre care mulţi amfibieni şi reptile, au această însuşire. În cazul unor şerpi veninoşi, cum sunt cobrele şi şerpii cu clopoţei, muşcătura este unul dintre reflexele ce pot fi activate în creier timp de ore întregi după moartea animalului, spune prof. Beaupré. Spre deosebire de alţi prădători, care apucă prada cu dinţii şi o ţin astfel, şerpii veninoşi admnistrează o singură muşcătură extrem de rapidă, apoi se retrag. Menţinerea reflexelor în capul desprins de corp şi care pot face ca un asemenea cap tăiat de şarpe să muşte şi după câteva ore de la decapitare ar putea avea legătură cu acest mod fulgerător de atac, tipic şerpilor veninoşi.
  10. În oraşul Plovdiv, Bulgaria, au fost găsite trei cadavre arse: doi adulţi şi un copil de trei ani. Descoperirea a fost realizată în podeaua unei case din oraşul antic Filipopolis, în contextul excavării unei străzi din era romană. Unul dintre schelete aparţinea unei femei care încă purta două brăţări din bronz. Lângă rămăşiţele celuilalt adult s-au găsit şase monede şi o figurină din bronz care o ilustra pe zeiţa Venus purtând un colier auriu, scrie The History Blog. În scheletul copilului a fost găsit un vârf de săgeată, sugerând o moarte violentă. Rămăşiţele nu au fost încă datate cu carbon, dar analiza stratigrafică şi artefactele recuperate din casă indică mijlocul secolului al III-lea e.n. În anul 250, provincia romană Tracia a fost invadată de forţele gotice conduse de regele Cniva. Conform istoricului Iordanes, goţii au fost înfuriaţi că plata anuală efectuată de Împăratul Filip Arabul (care a condus imperiul între 244 şi 249) nu a mai avut loc. Astfel, scopul lor nu era cel de cucerire teritorială, ci de vandalizare. Goţii au trecut Dunărea la Novae, în provincia Moesia Inferior (parte din Bulgaria de astăzi şi Dobrogea), unde au întâlnit forţele conduse de Împăratul Decius (249-251). Romanii i-au înfrânt, dar nu decisiv. Apoi, Cniva a făcut o mişcare neaşteptată şi a trecut în sud în Tracia care abia era apărată întrucât legiunile lui Decius erau concentrate în Moesia Superior (partea vestică a Bulgariei şi o parte din Serbia) în vest şi în Moesia Inferior în est. Goţii au asediat Filipopolis şi l-au capturat. Ce nu puteau lua cu ei au ars şi orice persoană care nu putea fi răscumpărată era omorâtă. Urmele arheologice ale asediului sunt pretutindeni în ruinele aşezării antice, dar rămăşiţele umane reprezintă o raritate.

WARFIELD.RO


Warfield este una dintre cele mai cunoscute comunitati de gaming de Romania. Aceasta se remarca prin calitatea serverelor sale si a echipei de administrare bine pregatite.

Contact


Steam - /id/InDii
Raportati un bug - redy
Sau folositi formularul de contact

Socializeaza


×