Sari la conținut

Dr.Who

Super Moderator
  • Număr conținut

    931
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    7
  • Points

    8,135 [ Donate ]

Dr.Who a câștigat ziua ultima dată pe Mai 11

Dr.Who a avut cel mai apreciat conținut!

Reputație Comunitate

630

Despre Dr.Who

  • Rang
    Best in the world

Informatii personale

  • Oras:
    Brasov
  • Varsta:
    22
  • Sex:
    M
  • Nick Steam:
    -

Vizitatori Recenți Profil

906 citiri profil
  1. În ultimii ani, unii fizicieni au investigat posibilitatea că gravitaţia nu este de fapt o forţă fundamentală, ci un fenomen emergent care apare din mişcarea colectivă a micilor „biţi” de informaţie codificaţi în suprafeţele de spaţiu-timp numite ecrane holografice. Teoria, numită gravitaţie emergentă, se bazează pe existenţa unei legături apropiate între gravitaţie şi termodinamică. Totuşi, gravitaţia emergentă a fost criticată, iar un nou studiu adaugă la seria de critici prin demonstrarea că suprafeţele descrise de teorie nu se comportă în mod termodinamic, eliminând astfel o presupunere cheie a teoriei, scrie Phys. Zhi-Wei Wang, fizician la Universitatea Jilin din Changchun (China ), şi Samuel L. Braunstein, profesor la Universitatea York din Marea Britanie, şi-au publicat lucrarea cu privire la suprafeţe non-termodinamice în noul număr al Nature Communications. „Gravitaţia emergentă este o teorie ce doreşte să rezolve probleme esenţiale cu care se confruntă fizica, precum explicarea materiei şi energiei întunecate şi reproducerea deceniilor de muncă în ceea ce priveşte relativitatea generală normală”, a precizat Wang. „Ultima afirmaţie este infirmată de noul nostru studiu, astfel că adepţii gravitaţiei emergente vor trebui să arate consecvenţă cu canonul rezultatelor observaţiilor”, a adăugat acesta. Într-un context cosmologic, suprafeţele se referă în mod general la orice zonă bidimensională din spaţiu-timp. Unele dintre acestea, precum orizontul de evenimente al găurilor negre şi altor obiecte, sunt termodinamice, ceea ce înseamnă că acestea se supun principiilor termodinamice cunoscute precum conservarea de energie, temperatură pozitivă şi entropie. Mai recent, suprafeţele care nu sunt orizonturi au fost considerate că au la bază principiile termodinamice, cu ecrane holografice în gravitaţia emergentă fiind doar un exemplu. Totuşi, această legătură nu a fost justificată pe deplin. În noua lucrare, savanţii au testat dacă diferitele tipuri de suprafeţe se supun unui analog al primei legi a termodinamicii, care este o formă specială de conservare a energiei. Rezultatele lor scot la iveală că, deşi suprafeţele din apropierea găurilor negre au la bază prima lege a termodinamicii, suprafeţele obişnuite, mai îndepărtate, nu se află în aceeaşi situaţie. Conform explicaţiilor savanţilor, descoperirea că „orizonturile întinse” se supun primei legi termodinamice, nu este surprinzătoare, întrucât aceste suprafeţe moştenesc mult din comportamentul lor de la orizonturile din apropiere; dar cele mai îndepărtate se comportă diferit, fără să depindă de prima lege a termodinamicii.
  2. O echipă de cercetători a scos la iveală proprietăţi moleculare ale apei - o descoperire a unui fenomen care până acum a trecut neobservat. Apa lichidă este cunoscută ca fiind un transportator excelent ale propriilor sale produse ale autoionizării, adică atunci când molecula de apă (H2O) este fragmentată în protoni (H+) şi ioni de hidroxid (OH-). Această proprietate remarcabilă a apei face ca substanţa să devină o componentă critică în producţia de energie electrochimică şi în unele tehnologii de stocare, scrie Phys. Se ştie că apa are o reţea de interacţiuni slabe şi direcţionale, cunoscute ca legăturile de hidrogen. Timp de aproape un secol, se credea că mecanismele prin care apa transportă H+ şi OH- sunt imagini în oglindă - identice în toate modurile, cu excepţia direcţiei legăturilor de hidrogen implicate în proces. Modelele teoretice actuale şi simulările computerizate prezic o asimetrie fundamentală în aceste mecanisme. Dacă acesta este cazul, asimetria este ceva care poate fi exploatat în diferite aplicaţii prin favorizarea unui ion în detrimentul altuia. O echipă de cercetători de la Universitatea New York, condusă de Alexej Jerschow, a creat un experiment care le-a permis observarea acestei asimetrii. Acesta a implicat răcirea apei la temperatura densităţii maxime, (4 grade Celsius) unde, teoretic, asimetria se manifestă cel mai puternic, permiţându-le savanţilor o detectare mai uşoară. Prin răcirea apei la această temperatură, echipa a folosit metode de rezonanţă magnetică (acelaşi tip de abordare precum RMN-ul din medicină) pentru a arăta că diferenţa din timpul vieţii a celor doi ioni atinge o valoare maximă (cu cât este mai lungă viaţa, cu atât transportul este mai lent). Prin accentuarea diferenţei în timpul vieţii, asimetria a devenit clară. „Studiul proprietăţilor moleculare ale apei este de un mare interes datorită rolului central în declanşarea proceselor fiziologice şi a răspândirii sale”, a precizat Jerschow. „Noua descoperire este surprinzătoare şi poate declanşa o înţelegere mai în profunzime a proprietăţilor apei, precum şi a rolului să de fluid în multe fenomene naturale”, adaugă acesta.
  3. În cadrul unei cercetări conduse de specialiştii Universităţii din Bristol s-a descoperit modalitatea prin care primii fermieri s-au adaptat schimbărilor climatice din urmă cu 8.200 de ani. Studiul s-a axat pe aşezarea neolitică Çatalhöyük din sudul Anatoliei, Turcia, ce a existat în perioada 7.500 î.Hr. până în 5.700 î.Hr. Conform Phys, în urmă cu 8.200 de ani în zonă a avut loc un fenomen climatic foarte bine documentat ce a dus la o scădere bruscă a temperaturilor la nivel global. Fenomenul climatic s-a produs după eliminarea unei cantităţi uriaşe de apă dintr-un gheţar topit. Prin intermediul examinării oaselor excavate în cadrul sit-ului, cercetătorii au descoperit că fermierii din acea perioadă au decis să îşi îndrepte atenţia către oi şi capre ce sunt mult mai rezistente la secetă. Urmele de tăieturi de pe oasele animalelor sugerează că acestea au fost măcelărite. Detaliile arată că în acea perioadă se muncea şi se exploatau toate resursele existente. Specialiştii au examinat şi grăsimile animalelor ce au supravieţuit în oalele de gătit. În urma analizării lor au fost descoperite în premieră urme ale fenomenelor climatice în compoziţia izotopilor lor. Izotopii sugerau o modificare a nivelului de hidrogen în perioada cu acelaşi fenomen climatic. „De obicei, modificările nivelului precipitaţiilor este obţinut din sedimentele de pe lacuri sau oceane. Este pentru prima dată când astfel de informaţii sunt desoperite în oalele de gătit”, a declarat dr. Melanie Roffet-Saique, principalul cercetător al studiului.
  4. Corpul uman este alcătuit din 30 de trilioane de celule, iar în timp ce creştem acestea se divid pentru ca cele noi să le înlocuiască pe cele vechi. Însă uneori pot apărea erori care duc deseori la apariţia cancerului. Statistic animalele mai masive sunt constituite din mai multe celule, aşadar riscul de dezvoltare al cancerului ar trebui să fie mai mare. Conform National Geographic acest lucru nu se aplică şi elefanţilor. Un studiu recent furnizează informaţii despre gena „zombie”. „Din perspectiva evoluţiei biologice este fascinant. Este un punct de început bun, însă sunt necesare mai multe teste pentru confirmarea descoperirii”, a declarat Joshua Schiffman, oncolog din cadrul Universităţii din Utah. În 2015, Schiffman şi echipa sa publicau o lucrare privind o descoperire critică a lipsei de consecvenţă întră rata dezvoltării cancerelor şi mărimea organismelorSpecialiştii au descoperit că elefanţii au copii în plus ale genei P53 ce suprimă dezvoltarea cancerului. În timp ce oamenii au o copie, elefanţii au 20. Întimp ce genele din organism se divid, această genă acţionează ca un medic ce are ca scop triajul genetic. „P53 poate recunoaşte degradările din ADN”, a declarat Amy Boddy, biolog din cadrul Universităţii din California. Celulele cu probleme minore pot fi reparate, dar dacă sunt mult prea degradate devin un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului, aşadar P53 decide că acestea trebuie distruse. Deşi în cazul multor organisme este aleasă repararea celuelor, la elefanţi în mare parte celulele degradate sunt distruse, a explicat autorul studiului, Vincent Lynch, biolog din cadrul Universităţii din Chicago. Lynch şi echipa sa au căutat şi alte diferenţe genetice întâlnite în special la elefanţi. Una dintre acestea este Factorul Inhibator al Leucemiei (FIL) care mai are ca rol şi creşterea fertilităţii. De obicei oamenii au doar o copie a acestei gene, dar elefanţii şi alte animale apropiate speciei au între 7 şi 11 copii. Dintre acestea doar gena FIL6 are o funcţie. FIL6 a apărut la elefanţi în urmă cu 59 de milioane de ani, conform autorilor studiului. iniţial aceasta nu avea niciun scop, însă după evoluţia strămoşilor elefantului aceasta a devenit o genă „zombie” funcţională. Lynch a descoperit că degradările ADN-ului fac ca hena P56 să activeze gena FIL6 care distruge celulele degradate.
  5. Primul eveniment dedicat berii artizanale organizat în judeţul Iaşi, Festivalul Girafelor, are loc în perioada 7-9 septembrie, la baza de agrement Ciric, iar organizatorii promit deopotrivă experienţe culinare şi acorduri care să acopere "o largă plajă muzicală", arată un comunicat remis MEDIAFAX. "De ce girafe? Pentru că berea «craft» aventurile gastronomice şi muzica de calitate au un numitor comun: gâtul deosebit. Berea artizanală produsă în România reprezintă componenta de bază a festivalului. Participanţii vor avea de ales între cel puţin 30 de sortimente. Berea «craft», spre deosebire de cea industrială, este produsă exclusiv pe cale naturală, fără ajutorul adjuvanţilor chimici. De aceea, diferenţa dintre o astfel de bere şi una industrială este ca cea dintre un fresh şi un suc pe bază de prafuri chimice. Festivalul va reuni şi vendori de tip street food, gata să ofere participanţilor adevărate experienţe culinare. Pentru că este un gest infam să asociezi berea specială cu micii, aceştia vor lipsi cu desăvârşire", arată organizatorii, scrie Mediafax. În cadrul evenimentului sunt programate şi ateliere live pentru prezentarea etapelor necesare în procesul de realizare a propriei beri şi degustări pentru băuturile unor producători cu experienţă. Şi muzica din festival, spun organizatorii că a fost aleasă pornind de la profilul consumatorului de "craft beer", o persoană activă, creativă şi experimentalistă. De la DJ-i cunoscuţi de la petrecerile urbane, formaţii de blues, rock, jazz, funk şi până la folclor din zona cultă, Festivalul Girafelor acoperă zone foarte diferite ale scenei muzicale. Pe afiş se regăsesc Trei Parale, Jean Gavril, Odyssey, Tangerine, The KryptoniteSparks, White Mahala, Alister Mars, UFe, Andrei Cerbu & The Crossroads, Dacika, Jurjak şi Kosta.
  6. Oamenii de ştiinţă au dezgropat un mânz conservat aproape perfect, din solul îngheţat din Siberia. Deşi are o vârstă de 40,000 de ani, acesta a fost păstrat în condiţii atât de bune, încât are încă părul, coada şi majoritatea organelor interne intacte. Căluţul a fost găsit într-un crater cunoscut ca Depresiunea Bataga, scrie Rador. Cercetătorii speră să obţină informaţii preţioase despre mediul în care a trăit acesta.
  7. Specialiştii au descoperit o nouă specie de căluţ de mare în Japonia. Specia a fost denumită „Hippocampus japapigu”, denumire provenită din latină, ce s-ar traduce ca „porcul japonez”. „Japonia este cunoscută pentru biodiversitatea sa marină, aici fiind 53 de specii de singnanide, inclusiv 10 specii de cal de mare”, a explicat echipa internaţională de cercetători. Conform Science Alert, noua specie de căluţ de mare pitic are mărimea unui bob de orez, având 15 milimetri lungime. Forma lui aplatizată şi culorile sale caleidoscopice îl fac să semene cu iarba de mare, fiind greu de observat. Porcul japonez a fost descoperit când cercetătorii analizau viaţa marină de la 287 de kilometri la sud de Tokyo. Căluţii de mare pitici au o structură asemănătoare aripilor pe spate. „Noua specie poate fi diferenţiată prin faptul că are un model alb şi maro pe cap, trunchi şi coadă”, au explicat cercetătorii. În ciuda mărimii lor reduse şi a clasificării recente, aceştia „nu sunt rari”, a declarat Graham Short, specialist din cadrul Academiei de Ştinţă din California.
  8. Cântăreaţa americană Aretha Franklin a murit la vârsta de 76 de ani, după o lungă suferinţă, potrivit cbsnews.com. Informaţia a fost făcută publică de purtătorul de cuvânt al Arethei Franklin, Gwendolyn Quinn, pentru The Associated Press. Potrivit unui comunicat al familiei "reginei muzicii soul", aceasta a murit joi, la ora locală 9.50, fiind înconjurată de familie, în locuinţa sa din oraşul american Detroit, scrie Mediafax. Cauza oficială a fost "un cancer pancreatic de tip neuroendocrin în stadiu avansat". Familia a mulţumit, prin intermediul aceluiaşi comunicat, tuturor celor care au fost alături de artistă în ultimele zile, prin mesaje şi rugăciuni, şi a cerut să i se respecte viaţa privată. Detalii despre înmormântare vor fi anunţate în zilele care urmează. Potrivit publicaţiei locale Detroit News, care citează surse apropiate familiei, cântăreaţa primea îngrijire paliativă de circa o săptămână. În martie, cântăreaţa americană Aretha Franklin şi-a anulat două concerte majore, după ce medicii i-au recomandat să se odihnească timp de cel puţin două luni. Cel mai recent recital pe care l-a susţinut Franklin a avut loc în noiembrie 2017, la gala anuală a Fundaţiei anti-SIDA înfiinţată de Elton John. Informaţiile despre starea de sănătate proastă a Arethei Franklin circulau de mai mulţi ani. De altfel, Franklin s-a luptat mulţi ani cu dependenţa de alcool şi a fumat şi foarte mult. De asemenea, în 2010, artista a fost diagnosticată cu cancer. Aretha Franklin - care şi-a început cariera muzicală cântând gospel în biserica tatălui său -, născută pe 25 martie 1942, şi-a cimentat locul în istoria muzicii americane cu vocea sa puternică şi clară, cu care putea cânta note din patru octave. De-a lungul carierei, a abordat genuri diverse, de la soul la R&B, gospel şi pop. Aretha Franklin, celebră pentru mai multe hituri, precum "(You Make Me Feel Like) A Natural Woman" (1967), "Chain of Fools" (1967), "Day Dreaming" (1972), "Jump to It" (1982), "Freeway of Love" (1985), "A Rose Is Still A Rose" (1998) şi "Respect" (lansat iniţial de Otis Redding în 1965, dar care a devenit o semnătură a sa, după ce l-a cântat prima dată în 1967), a continuat să concerteze, să înregistreze şi să plece în turnee, fără întrerupere, timp de peste cinci decenii. Franklin a câştigat 20 de premii Grammy (inclusiv trei speciale), dintre care opt au fost consecutive, între anii 1968 şi 1975, perioadă în care trofeul pentru cea mai bună solistă R&B a fost numit în glumă de ziarişti "premiul Aretha".
  9. Insula Despotiko (care face parte din Insulele Ciclade) este mică în dimensiuni, dar mare în importanţă arheologică datorită templului zeului Apollo construit în secolul al VI-lea î.e.n., în timpul perioadei arhaice. Excavările din acest an au mai scos la iveală încă trei clădiri, ridicând la 22 numărul construcţiilor descoperite în acest sit. Deşi complexul a fost distrus de Atena ca răzbunare pentru susţinerea de către Paros a lui Xerxes în timpul celei de a doua invazii a Greciei, excavările au găsit dovezi arheologice care indică o reconstruire în perioada elenistică târzie (secolul al II-lea î.e.n.), scrie The History Blog. Arheologii cred acum că templul din Despotiko era cel mai mare din Insulele Ciclade, eclipsând în dimensiune chiar şi mai faimosul sanctuar al lui Apollo de pe Insula Delos, locul de naştere mitic al lui Apollo şi Artemis. Excavarea s-a concentrat pe zona la sud de templu şi apropiată de acesta, studiind două clădiri catalogate cu literele Z şi P. Una dintre cele trei structuri descoperite este o clădire de două etaje cu o suprafaţă de 8 X 3,2 m. A fost construită în secolul al VI-lea î.e.n. şi încă mai conţine o oală de gătit în locaţia originală. De asemenea, arheologii au mai găsit şi podele originale şi intrări sigilate. Altă structură, denumită T, are o suprafaţă de 8 X 7,5 metri, conţinând două camere, fiecare cu propria intrare şi cu propria grădină. Ultima structură, clădirea Y, este de 7,6 X 6,1 metri. Designul ei aminteşte de un naos de biserică cu o intrare în partea de sud şi pereţi groşi de aproape un metru. În afară de acestea, arheologii au mai descoperit diverse artefacte, dintre care aproape toate au fost datate în secolul al VI-lea î.e.n., în mare parte fiind vorba despre fragmente de vase din lut şi obiecte metalice, precum ace sau cârlige.
  10. Chiar de la începutul secolului al XX-lea, savanţii au fost intrigaţi de faptul că beţele de spaghete, atunci când sunt îndoite din capetele lor, nu se rup niciodată în doar două segmente. Motivul a fost aflat în 2005, iar, recent, un grup de cercetători a dorit să vadă dacă există vreo posibilitate ca o baghetă să poată fi ruptă în numai două părţi. Fizicienii din Franţa care au efectuat o serie de teste în 2005 au ajuns la concluzia că atunci când o baghetă este îndoită din ambele extremităţi, aplicându-se aceeaşi forţă, se va rupe în centru, unde este cea mai curbată. Ruperea declanşează un „recul” şi o vibraţie care fracturează mai departe băţul. Teoria lor, care le-a adus un Premiu Nobel în 2006, părea să fi rezolvat problema Feynman de la începutul secolului XX. Totuşi, o întrebare a rămas: poate fi constrânsă o baghetă să se rupă în doar două segmente? Răspunsul, conform unui studiu recent al cercetătorilor de la MIT, este da. Într-o lucrare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, savanţii au precizat că au găsit o cale de a rupe spaghetele în două, dar în afară de forţa aplicată la ambele capete, mai este nevoie de răsucirea acestora. Au efectuat experimente cu sute de beţe, îndoindu-le şi răsucindu-le cu un aparat realizat special pentru această sarcină. Echipa a găsit că dacă o baghetă este răsucită suficient de mult, după un punct critic, apoi îndoită, se va rupe în două, scrie Phys. Cercetătorii susţin că rezultatele au aplicaţii dincolo de o curiozitate culinară, precum înţelegerea mai bună a formării crăpăturilor şi cum se pot controla fracturile în materiale de forma aceasta, precum fibre, ţevi sau nanotuburi. „Va fi interesant să vedem dacă şi cum putem folosi aceste procese pentru a controla dinamica fracturărilor a materialelor 2D şi 3D”, a precizat Jörn Dunkel, coautor al acestui studiu.
  11. China şi SUA sunt statele cu cele mai mari investiţii în dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI), deşi cele două se concentrează pe domenii de utilizare diferite, a precizat Jung Min, director general al Grupului Tehnologie, Media şi Telecom (TMT) din cadrul Goldman Sachs. „Există diferenţe între regiuni în privinţa modului în care inteligenţa artificială a progresat şi s-a dezvoltat. Cred că Statele Unite şi China sunt, probabil, ţările în care am văzut cele mai mari progrese. Şi dacă ne referim la medii, în acele două ţări există aşteptări diferite, norme diferite privitoare la intimitate în mod special”, a precizat oficialul TMT. „În China a avut loc o explozie a aplicaţiilor de securitate şi de supraveghere, profitând de progresele ce au avut loc în jur, scrie Mediafax. În Statele Unite, progresele au fost înregistrate în cele mai mari companii de tehnologii americane (Amazon, Apple Google, Microsoft - n.r.), care s-au concentrat pe utilizarea AI-ului pentru consumatori. Suntem în fazele incipiente ale utilizării lui pentru companii”, a completat Jung Min. Oficialul a mai precizat şi că, în viitor, aşteptările sunt ca cercetarea în domeniul inteligenţei artificiale să nu mai fie concentrată în doar câteva companii mari, ci într-un număr mult mai mare. De asemenea, cercetarea ar urma să vizeze mai multe domenii de aplicare a AI-ului. Din acest punct de vedere, China are deja un avans, fiind locul apariţiei mai multor start-up-uri de succes în direcţia dezvoltării inteligenţei artificiale. Din acest motiv, în China ar fi şi avut loc o comercializare mai mare a acestei tehnologii decât în Statele Unite. Cu toate acestea, aşteptările sunt că tot companiile mari vor fi cele care vor trasa direcţiile principale de dezvoltare a acestei tehnologii.
  12. Lumina slabă care este emanată din spaţiul dintre galaxii poate ilumina chiar şi cei mai întunecaţi constituenţi ai cosmosului. Materia întunecată, un tip neidentificat de particulă ce interacţionează gravitaţional dar altfel evită materia normală, se află în spaţiile dintre galaxii. Deoarece substanţa nu emite lumină, este dificil de aflat modul în care este distribuită, chiar dacă formează majoritatea masei unui cluster de galaxii. Dar o strălucire slabă numită lumină intracluster poate scoate la iveală detalii cu privire la materia întunecată, conform studiului publicat recent în arXiv.org. Clusterele de galaxii cresc prin înghiţirea galaxiilor adiţionale. Pe măsură ce acestea sunt asimilate, pot fi dezintegrate, iar stelele lor împrăştiate. Aceste stele produc lumina intracluster. Unde este aceasta, este şi materia întunecată, conform descoperirii recente. „Forma acestei lumini foarte difuze trasează foarte bine forma masei totale a clusterilui”, a precizat Mieria Montes, coautor şi astrofizician la University of New South Wales din Sydney, scrie Science News. În mod normal, savanţii folosesc un efect numit lentilare gravitaţională pentru a carta materia întunecată. Masa unui roi de galaxii acţionează ca o lentilă, curbând lumina provenită de la obiecte îndepărtate. Prin măsurarea acestei curbări, savanţii pot vedea cum masa este distribuită. Totuşi, „este ceva foarte dificil de realizat”, a precizat astrofiziciana Stacy Kim de la Ohio State University, care nu a fost implicată în studiu. Măsurarea acestei lumini este o metodă mai uşoară, dar tot este nevoie de observaţii extensive cu un telescop puternic. În noul studiu efectuat asupra a şase roiuri de galaxie, fiecare observat cu Telescopul Spaţial Hubble al NASA, cercetătorii au găsit că distribuţia acestei lumini se potriveşte cu distribuţia materiei întunecate aşa cum a fost determinată de lentilare gravitaţională.
  13. Vrei multe As vrea sa schimb lumea
  14. Noi perspective pentru tratarea cancerului au apărut recent, cercetătorii folosind cu succes, în premieră, roboţi de dimensiuni nanometrice pentru tratarea tumorilor canceroase la şoareci, informează cotidianul Financial Times. Cercetătorii Universităţii de Stat din Arizona şi Centrului Naţional pentru Nanoştiinţă şi Tehnologie al Academiei chineze de Ştiinţe au injectat nanoroboţi în fluxul sanguin al şoarecilor. Nanoroboţii profilaţi potrivit ADN-ului au vizat vasele de sânge din jurul tumorilor canceroase, injectându-le cu medicamente specifice pentru oprirea alimentării, scrie Mediafax. Potrivit studiului, publicat în revista Nature Biotechnology, tratamentul a avut succes în diminuarea tumorilor canceroase. Ideea utilizării unor armate de roboţi extrem de mici în corpurile umane pentru efectuarea de operaţii a fost o temă a domeniului ştiinţifico-fantastic de zeci de ani. Oamenii de ştiinţă analizează posibilitatea folosirii nanoroboţilor pentru o serie de probleme de sănătate, nu doar pentru tratamentele anticancer, ci şi pentru deblocarea vaselor de sânge, efectuarea de biopsii şi măsurarea nivelurilor anumitor substanţe chimice în zone inaccesibile. Nanoroboţii au dimensiuni cuprinse între 0,1 şi 10 microni. Dispozitivul este prea mic pentru a i se adăuga un element de genul unui motor, cip sau cameră, explică Eric Diller, profesor asistent la Universitatea din Toronto. Nanoroboţii profilaţi potrivit ADN-ului, de genul celor folosiţi în testele cu şoareci, au demonstrat că pot trimite cu precizie cantităţi mici de medicamente. Înainte de a se ajunge la efectuarea de teste clinice, nanoroboţii chirurgicali trebuie să depăşească o serie de obstacole. Cea mai mare provocare este trimiterea unui nanorobot într-un anumic loc al corpului, în contextul vitezei şi frecvenţei fluxului sanguin. Piaţa nanomedicinei era estimată la valoarea de 138,8 miliarde de dolari în anul 2016, potrivit Institutului Grand View Research.

WARFIELD.RO


Warfield este una dintre cele mai cunoscute comunitati de gaming de Romania. Aceasta se remarca prin calitatea serverelor sale si a echipei de administrare bine pregatite.

Contact


Steam - /id/InDii
Raportati un bug - redy
Sau folositi formularul de contact

Socializeaza


×